PRIMARIA COMUNEI SLOBOZIA CONACHI

Judetul Galati

PREZENTARE LOCALA

    Comuna Slobozia-Conachi este situata in partea de sud a judetului Galati, la aproximativ 27 de km, nord-est de  orasul Galati, de o parte si de alta a DJ 251 Galati - Pechea - Tecuci.
    Teritoriul comunei este traversat de paralela 45 grade 43 minute latitudine N si meridianul 27 grade 57 minute longitutine E.
    Comuna Slobozia-Conachi este formata din satele Slobozia-Conachi si Izvoarele, are o suprafata de 6134 ha si un numar de 4505 locuitori. Comuna se invecineaza la N cu comuna Cuza-Voda, la E cu comuna Smardan, la SE cu comuna Schela, la S cu comuna Independenta, SV cu comuna Piscu si la V cu comuna Tudor-Vladimirescu.

    Istoricul comunei
    Satul Slobozia-Conachi a fost infiintat in 1800-1810 de catre Costache-Conachi care a adus pe mosia sa mai multi clacasi, intemeiind o “slobozie” - sat stapanit de marii latifundiari. Satul s-a numit la inceput Dimieni, toponimul Dimieni nu este mentionat in unele documente. Se pare ca “slobozia” de atunci s-a constituit de-a lungul  paraului Suhurlui.
    De-a lungul timpului satul a purtat mai multe denumiri:
  • Slobozia-Placinta a vornicului Costachi-Conachi (1816),
  • Slobozia de pe Suhurlui (1824), Placinta (1830),
  • Slobozia vornicului  Conachi 1834,
  • Slobozia lui Conachi 1841.
    Pana in anul 1874 comuna a facut parte din  judetul Covurlui, plasa Siret dupa care trece la comuna Piscu pana in 1887 cand este reiinfiintata ca si comuna. Din 1950 comuna face parte din regiunea Galati, iar din 1968 din judetul Galati.

    Relief
    Comuna Slobozia-Conachi se incadreaza in Campia Covurlui care este o campie inalta reprezentata e platourile  intefluviale largi, acoperite de depozite foarte groase de loess cu altituninea medie de 65m.

    Clima
    Clima este temperat continentala. Nivelul precipitatiilor este redus, fenomenul de seceta afectand aceasta regiune.

    Reteaua hidrografica
    Raurile care trabat teritoriul comunei Slobozia-Conachi se caracterizeaza prin variatii mari de debit: mari primavara  si mici vara datorita lipsei de precipitatii.
    Cel mai important rau este Suhurlui care strabate comuna de la N la S.
    Apele subterane sunt situate la adancimi mici in lunci (3-5 m) si la adancimi foarte mari pe interfluvii (10-30 m).

    Vegetatia
    Vegetatia prezenta pe teritoriul comunei apartine zonei de stepa, dar a fost inlocuita aproape in totalitate de culturi agricole.
    Resursele naturale de care dispune comuna sunt:
  • titei,
  • nisipuri,
  • pietrisuri.